Copilul, chip al des[v_r\irii. Parabola oii r[t[cite. Tu \i fratele t[u. Puterea de a lega \i dezlega p[catele. De c_te ori s[-l ier@i pe aproapele t[u.
Parabola celor doi datornici.
1 }n ceasul acela sΓÇÖau apropiat ucenicii de Iisus, zic_ndu-I: ΓÇ₧Cine oare este mai mare ]ntru ]mp[r[@ia cerurilor?ΓÇ¥ 2 |i El, chem_nd la Sine un copil, l-a pus ]n mijlocul lor 3 \i le-a zis: ΓÇ₧Adev[r v[ spun: De nu v[ ve@i reveni \i nu ve@i fi precum copiii, nu ve@i intra ]n ]mp[r[@ia cerurilora. 4 Dar cel ce se va smeri pe sine ca acest copil, acela este mai mare ]ntru ]mp[r[@ia cerurilor. 5 |i cel ce va primi un copil ca acesta ]ntru numele Meu, pe Mine M[ prime\te.
6 Dar celui ce-i va fi piatr[ de poticnire unuia dintrΓÇÖace\tia mici care cred ]n Mine, mai bine i-ar fi s[-\i at_rne de g_t o piatr[ de moar[ \i s[ se ]nece ]n ad_ncul m[rii. 7 Vai lumii, din pricina poticnirilor! C[ poticnirile trebuie s[ vin[, dar vai omului aceluia prin care vine poticnirea! 8 Iar dac[ m_na ta sau piciorul t[u ]@i devine piatr[ de poticnire, taie-l \i arunc[-l de la tine; c[ mai bine-@i este s[ intri ]n Via@[b ciung sau \chiop dec_t s[ ai dou[ m_ini sau dou[ picioare \i s[ fii aruncat ]n focul cel ve\nic. 9 |i dac[ ochiul t[u ]@i devine piatr[ de poticnire, scoate-l \i arunc[-l de la tine; c[ mai bine-@i este s[ intri ]n Via@[ cu un singur ochi dec_t s[ ai doi ochi \i s[ fii aruncat ]n gheena foculuic.
10 Lua@i seama s[ nu dispre@ui@i pe vreunul din ace\tia mici; c[ v[ spun Eu vou[ c[ ]ngerii lor din cerurid pururea v[d fa@a Tat[lui Meu Care este ]n
